Când lipsa de răspuns doare: mecanismele psihologice și neurobiologice ale reacțiilor emoționale disproporționate

mecanismele psihologice și neurobiologice

Relațiile interumane sunt esențiale pentru supraviețuirea afectivă. Reacțiile emoționale intense la gesturi aparent minore, cum ar fi lipsa unui răspuns sau o tăcere, pot fi înțelese prin prisma mecanismelor de atașament și reglare emoțională. Acest articol explorează aceste mecanisme, evidențiind modul în care experiențele timpurii influențează percepția și reacțiile emoționale în relațiile adulte.

  1. Atașamentul și reglarea emoțională

Stilurile de atașament influențează semnificativ strategiile de reglare emoțională. Un studiu recent a demonstrat că:

  • Persoanele cu atașament securizant utilizează eficient re-evaluarea cognitivă pentru a diminua disconfortul emoțional.
  • Cei cu atașament anxios sau evitant întâmpină dificultăți în reglarea emoțiilor, manifestând niveluri ridicate de excitare emoțională și reacții disproporționate la stimuli negativi. 

Aceste constatări subliniază importanța stilurilor de atașament în modelarea răspunsurilor emoționale și necesitatea abordărilor terapeutice adaptate fiecărui stil.

  1. Memoria afectivă și sistemul nervos autonom

Sistemul nervos autonom reține modele de reacție la stimuli sociali, influențate de experiențele timpurii. Lipsa de răspuns sau invalidarea emoțională poate fi percepută ca o amenințare, activând răspunsuri de tip luptă, fugă sau îngheț.

Studiile recente sugerează că:

  • Persoanele cu atașament nesigur prezintă o activare crescută a amigdalei și o conectivitate redusă între cortexul prefrontal și amigdala, indicând dificultăți în reglarea emoțională. 

Aceste mecanisme neurobiologice explică sensibilitatea crescută la semnalele de respingere sau neglijare în relațiile adulte.

  1. Schemele cognitive disfuncționale

Schema Therapy evidențiază modul în care experiențele timpurii duc la formarea unor scheme cognitive disfuncționale, cum ar fi:

  • Abandon/Instabilitate: frica de a fi părăsit, activată de semnale de distanțare.
  • Deprivare emoțională: convingerea că nevoile afective nu vor fi niciodată împlinite.
  • Defect/Rușine: percepția propriei insuficiențe.

Aceste scheme pot fi declanșate de gesturi minore, dar în mintea persoanei activează răni vechi, conducând la reacții emoționale intense. 

  1. Implicații terapeutice

Înțelegerea acestor mecanisme este esențială pentru intervențiile terapeutice eficiente. Abordările pot include:

  • Terapia schemelor: identificarea și restructurarea schemelor disfuncționale.
  • Tehnici de reglare emoțională: antrenarea strategiilor adaptative, cum ar fi re-evaluarea cognitivă.
  • Intervenții bazate pe teoria polivagală: promovarea siguranței și conectării sociale pentru a reduce hiperactivarea sistemului nervos autonom.

Reacțiile emoționale intense la lipsa de răspuns sau invalidare nu sunt semne de slăbiciune, ci reflectă mecanisme profunde de protecție dezvoltate în urma experiențelor timpurii. Înțelegerea și abordarea acestor mecanisme în terapie pot conduce la o reglare emoțională mai eficientă și la relații interpersonale mai sănătoase.

Dacă te-ai regăsit în acest articol și ți-ai recunoscut propriile reacții în exemplele prezentate, e posibil ca unele tipare emoționale să îți afecteze relațiile, starea de bine și încrederea în tine.

În cabinet, lucrez frecvent cu persoane care trăiesc aceste răspunsuri emoționale intense și aparent disproporționate – care nu sunt o slăbiciune, ci o urmă a nevoilor neauzite și a modului în care sistemul nostru nervos a învățat să se apere.

Dacă simți că este timpul să explorezi ce se află dincolo de reacțiile automate și să înveți să te reglezi emoțional în relațiile importante pentru tine, te invit să ne întâlnim într-un spațiu sigur, în care să îți poți recunoaște povestea fără rușine.

Alegerea de a cere sprijin nu este o dovadă că „nu te descurci”, ci că ai curajul de a te ocupa cu blândețe de ce este cu adevărat important.

Pentru programări sau întrebări, mă poți contacta la nr. de telefon 0733 180 130 sau e-mail: cabinet@florentinamihai.ro.