În ciuda avansului științific și a creșterii interesului pentru sănătatea mintală, multe persoane încă asociază psihoterapia cu eșecul personal, boala gravă sau rușinea socială. Studiile recente arată că stigmatul asociat mersului la psihoterapie este una dintre cele mai mari bariere în calea accesării serviciilor psihologice (Corrigan et al., 2022). A construi o societate care nu se teme de psihoterapie implică intervenții educaționale, culturale și instituționale pe mai multe niveluri.
- Barierele culturale și sociale în calea psihoterapiei
- Stigmatizarea sănătății mintale
Potrivit unui studiu realizat în Europa (OECD, 2023), 45% dintre respondenți consideră că mersul la psiholog este un semn de slăbiciune, iar 1 din 3 afirmă că nu ar spune familiei sau prietenilor dacă ar începe psihoterapia.
„Auto-stigmatizarea determină persoanele să evite terapia din teama de a fi judecate, ceea ce perpetuează suferința emoțională nerezolvată” (Vogel et al., 2021).
Normele de gen și rușinea emoțională
Bărbații, în mod special, sunt mai puțin înclinați să ceară ajutor psihologic din cauza socializării timpurii:
„Normele masculine tradiționale descurajează vulnerabilitatea, ceea ce reduce probabilitatea de a căuta sprijin emoțional” (Mahalik et al., 2020).
Ideea că terapia e doar pentru „cazuri grave”
Această convingere este frecventă în culturile colectiviste sau post-comuniste, unde psihoterapia este percepută ca ultimă soluție.
„În țările din Europa de Est, nivelul de alfabetizare emoțională este redus, iar conceptul de prevenție în sănătatea psihică este insuficient internalizat” (Sampson et al., 2022).
Ce înseamnă o societate matură emoțional?
O societate care încurajează sănătatea mintală:
- Normalizează emoțiile dificile (rușinea, furia, vulnerabilitatea);
- Educă oamenii să ceară sprijin fără rușine;
- Integrează sănătatea mintală în discursul public, alături de cea fizică.
„Alfabetizarea emoțională ar trebui să devină parte din curricula națională, la fel ca educația pentru sănătate” (Görzig et al., 2021).
Educația emoțională – fundația prevenirii
Programele de dezvoltare socio-emoțională în școli au rezultate promițătoare:
- Reduc anxietatea și comportamentele agresive;
- Îmbunătățesc empatia și reglarea emoțională;
- Cresc probabilitatea ca adolescenții să apeleze ulterior la sprijin psihologic (Durlak et al., 2023).
„Programele de educație emoțională sunt predicții puternice ale atitudinilor pozitive față de psihoterapie în viața adultă” (Lawlor et al., 2022).
Rolul familiei și al modelelor publice
Pentru a susține o societate sănătoasă emoțional, este esențial ca:
- Părinții să învețe să valideze emoțiile copiilor („Te ascult” în loc de „Nu ai de ce să plângi”);
- Liderii și persoanele publice să vorbească deschis despre experiențele lor terapeutice.
„Modelele publice care normalizează mersul la terapie contribuie semnificativ la reducerea stigmatului” (Siegel & Twenge, 2022).
Media – între responsabilitate și superficialitate
Mass-media și social media pot avea un impact educativ uriaș:
- Promovarea conținutului psihoeducativ;
- Combaterea miturilor despre terapie;
- Prezentarea psihoterapiei ca proces accesibil, nu elitist.
Exemple recente: podcasturi psihologice populare, campanii publice de sănătate mintală în colaborare cu influenceri și organizații (ex: World Mental Health Day – 2023).
Psihoterapia ca formă de prevenție și dezvoltare personală
Psihoterapia nu este doar pentru criză, ci și pentru:
- autocunoaștere,
- dezvoltarea relațiilor sănătoase,
- creșterea inteligenței emoționale,
- reglarea stresului și a anxietății de zi cu zi.
„Terapia individuală are efecte pozitive asupra funcționării globale și reduce riscurile de recidivă în tulburările afective” (Cuijpers et al., 2022, The Lancet Psychiatry).
Cum începem schimbarea: recomandări concrete
✅ Integrarea educației emoționale în școli, din ciclul primar
✅ Programe publice de conștientizare a sănătății mintale
✅ Traininguri pentru cadre didactice, medici și părinți
✅ Politici de susținere a accesului la psihoterapie (inclusiv pentru grupuri vulnerabile)
✅ Promovarea vocilor profesionale (psihoterapeuți, consilieri) în spațiul public
O societate care nu se teme de psihoterapie este o societate care își asumă umanitatea, nu o ascunde. Este o societate care recunoaște că durerea emoțională nu este slăbiciune, ci o chemare la conectare, sprijin și schimbare. Nu putem construi o lume sănătoasă doar cu spitale – avem nevoie și de spații în care oamenii învață să se asculte, să se exprime și să se vindece.
Dacă vrei să fii parte din această schimbare, începe cu un pas simplu: normalizează discuțiile despre sănătatea emoțională în familia ta, în grupul tău, în școala copilului tău. Și dacă simți că ai nevoie de sprijin, nu amâna. Psihoterapia nu este un lux. Este maturitate.
Pentru programări sau întrebări, mă poți contacta la nr. de telefon 0733 180 130 sau e-mail: cabinet@florentinamihai.ro.