„Brain rot” este termenul care descrie deteriorarea stării mintale și scăderea concentrării din cauza consumului excesiv de conținut digital superficial. Află ce spun studiile recente și ce poți face pentru a-ți proteja atenția.
1. De ce vorbim astăzi despre „brain rot”?
În ultimii ani, rețelele sociale au adus un nou limbaj și un nou set de probleme psihologice. Unul dintre termenii care au devenit virali este „brain rot”. Oxford University Press l-a desemnat Cuvântul Anului 2024, tocmai pentru că reflectă o preocupare majoră: impactul consumului digital superficial asupra sănătății mintale și a capacității de concentrare.
Definiția dată de Oxford este clară: „presupusa deteriorare a stării mintale sau intelectuale a unei persoane, cauzată de supra-consumul de materiale, în special online, considerate triviale sau neprovocatoare”.
2. Originea termenului
Chiar dacă pare un concept inventat recent, expresia „brain rot” a apărut încă din secolul XIX. Scriitorul Henry David Thoreau, în cartea Walden (1854), critica superficialitatea societății, comparând-o cu „putrezirea cartofului”. Astăzi, termenul a fost reactivat pentru a descrie exact ceea ce simțim după ore de scroll pe TikTok, Instagram sau YouTube: mintea obosită, atenția fragmentată și senzația de „gol mintal”.
3. Cum se manifestă „brain rot”
Fenomenul este resimțit în special de tineri și adolescenți, dar afectează tot mai mult și adulții activi. Cele mai frecvente simptome sunt:
- ceață mintală – dificultatea de a gândi clar și organizat;
- scăderea capacității de concentrare – sarcinile simple devin greu de susținut;
- memorie de scurtă durată afectată – reții greu informațiile noi;
- oboseală mintală după perioade de consum digital;
- pierdere a interesului pentru activități profunde (citit, conversații lungi, muncă intelectuală);
- nevoia constantă de stimuli rapizi – doar videoclipurile scurte și amuzante mențin atenția.
4. Explicația psihologică și neurobiologică
„Brain rot” nu este o tulburare diagnosticată clinic, dar cercetările în psihologie și neuroștiințe arată câteva mecanisme clare:
- Sistemul de recompensă – fiecare „like” sau clip nou activează dopamina, hormonul recompensei. Creierul devine „dependent” de stimulii rapizi.
- Fragmentarea atenției – expunerea constantă la informații scurte reduce abilitatea de a menține focusul pe termen lung.
- Încărcarea cognitivă – prea multă informație superficială blochează procesele executive (planificare, decizie, memorie).
- Compararea socială – rețelele amplifică anxietatea și scad stima de sine, menținând creierul într-o stare de alertă permanentă.
5. Ce spun studiile
- Expunerea excesivă la conținut fragmentat este asociată cu scăderea duratei atenției și dificultăți de memorie (Firth et al., Nature Human Behaviour, 2022).
- Adolescenții care petrec peste 3 ore pe zi pe social media prezintă un risc crescut de simptome anxioase și depresive (APA, 2023).
- Un studiu de neuroimagistică a arătat că utilizatorii intensivi de social media au o activare diferită a cortexului prefrontal, zona responsabilă de autocontrol și gândire critică (He et al., Frontiers in Psychology, 2021).
6. Cum îți afectează viața de zi cu zi
Efectele „brain rot” nu se văd doar în școală sau la muncă. Ele se reflectă și în:
- relații (scade răbdarea, apare nevoia constantă de validare rapidă),
- sănătate mintală (crește anxietatea, apare senzația de „gol mintal”),
- motivație (activitățile complexe par prea grele, amâni sarcinile),
- creativitate (gândirea profundă e înlocuită cu reacții rapide și superficiale).
7. Ce poți face pentru a preveni „brain rot”
Psihologia propune câteva soluții simple, dar eficiente:
- Limitează timpul de scroll – stabilește ore clare pentru social media.
- Practică „deep work” – perioade de muncă concentrată, fără întreruperi.
- Cultivă activități offline – sport, lectură, conversații reale.
- Fă detox digital – zile sau ore fără rețele sociale.
- Mindfulness și respirație conștientă – reduc suprastimularea și cresc atenția.
- Somn și nutriție echilibrată – creierul obosit procesează mai greu informația.
„Brain rot” este un semnal de alarmă al erei digitale: mintea noastră nu este făcută să proceseze doar stimuli rapizi și superficiali. Dacă vrem să ne păstrăm claritatea, concentrarea și sănătatea mintală, avem nevoie să alegem conștient ce conținut consumăm și cum ne hrănim atenția.
Dacă simți că îți este tot mai greu să te concentrezi sau că îți pierzi răbdarea în fața sarcinilor complexe, psihoterapia te poate ajuta să îți recapeți echilibrul cognitiv și emoțional.
Programează o ședință pentru a descoperi cum îți poți antrena atenția și cum să îți protejezi sănătatea mintală în era digitală.
Pentru programări sau întrebări, mă poți contacta la nr. de telefon 0733 180 130 sau e-mail: cabinet@florentinamihai.ro.